Janusz Korczak, erou tăcut

• Aprilie 24, 2024

Când vorbim despre eroi de război, ne gândim, de obicei, la oamenii care se aprind în bătălii, ducând mulțimea spre victorie și manifestând rezistență față de inamic. Există însă și eroi tăcuți care și-au dat viața în numele ideii. Unul dintre ei este Janusz Korczak.

Korczak a fost un pol de origine evreiască - născut de fapt ca Henryk Goldszmit. El a fost pediatru, pedagog pentru copii și autor de cărți pentru copii. S-a născut în familia evreiască asimilată la Varșovia, în 1878, ca fiu de avocat. Deja adolescent, după moartea tatălui său, ar da lecții de școlarizare pentru a sprijini familia. În calitate de student universitar, a fost interesat de școli, spitale pentru copii și biblioteci gratuite, cu reviste pentru copii și adolescenți. După ce a obținut diploma de doctor, Korczak nu ar refuza niciodată să-i ajute pe săraci. El ar face asta gratuit, în același timp, percepând taxele bogate mari pentru tratamente.

În 1911, Korczak a luat decizia personală de a nu-și fonda propria familie. El a susținut părerea de a nu avea „copii privați”. El a tratat totuși toți copiii pe care i-a vindecat și i-a adus ca al lui. Nu a acceptat rolul pe care familia l-a jucat în creștinul tradițional creștin și evreu. În același timp, nu a favorizat niciodată niciunul dintre copiii cu care a avut contact. El a fost - de la sine și mulți alții - perceput ca un tată de aproximativ 200 de orfani (din casa pe care a condus-o) și sute de alții care au părăsit acel orfelinat în timpul în care va lucra acolo.

El ar trata copiii foarte în serios - pregătindu-i pentru viața de adult - asigurându-se că aceștia au o copilărie fără griji, dar, în același timp, s-ar asigura că vor învăța să aibă îndatoriri. Janusz Korczak ar avea cu copiii discuții despre pixuri, permițându-le să își exprime punctul de vedere.

Când a luat parte la concursul pentru piesă de teatru, el a semnat-o ca Janasz korczak (greșeală în ortografie care l-a schimbat pe Janasz în Janusz la tipărire, i-a furnizat porecla lui Korczak). El ar publica - cu acest nume - coloane în ziare, precum și romane despre și pentru copii. De asemenea, el a luptat pentru egalitatea în drepturi a copiilor.

În anii de dinainte de război, care ar experimenta discriminare - ca autor - cauzată de originea sa evreiască. S-a gândit serios să plece din Polonia după ce a vizitat Palestina la mijlocul anilor ’30. Când a plecat în ghetou, a considerat chiar să se sinucidă. S-a gândit și la modalități umanitare de moarte pentru bătrâni și copii care mor de foame pe străzile ghetoului.

Faima doctorului Korczak a făcut ca mulți oameni să-i ofere ajutor în evadare. El a refuzat însă să-și părăsească orfanii și a decis să rămână cu ei până la sfârșit. În timpul lichidării orfelinatului pentru copiii evrei, el își va conduce secțiile. Copiii aveau să marșeze în patru, purtând steagul „Regelui Macius I” (personajul uneia dintre cărțile lui Korczak). Fiecare dintre ei avea voie să ia jucărie sau carte preferată. Un băiat - mergând în față - ar cânta la vioară. Korczak mergea purtând cel mai mic copil și ținând mâna altuia.

Korczak a murit în 1942 în camera de gaz a lagărului de concentrare Treblinka. El a rămas cu copiii săi până la sfârșit. Nu s-a opus, nu s-a revoltat. El a sprijinit în tăcere orfanii în ultimele lor zile.