machismul
Unul dintre cele mai omniprezente atribute ale societății noastre latine este machismul. Macho, termen care este adesea folosit pentru a descrie un bărbat ca fiind agresiv viril, are rădăcini nobile în limba nahuatl a indienilor din America Latină. În Nahuatl, macho se referă la un lider înțelept, exemplar, fără nicio referire la gen. În Iberia, macho are o istorie lungă referindu-se la un lider curajos, înțelept și puternic. „Macho” spaniol este derivat din latinescul „masculus” care înseamnă mascul. Sufixul „-ismo” este același cu „–ism” în engleză, însemnând un sistem filosofic sau o școală de gândire. Cea mai mare ambiție a tuturor băieților tineri din Spania și Portugalia a fost să fie macho. Idealul macho era să fie un lider curajos, puternic, înțelept și curajos. Vechiul termen iberic macho se referă și la supremația bărbaților asupra femeilor.

În mod ironic, indigenii din Mesoamerica care vorbeau Nahuatl, o limbă folosită încă din 500 A.D., au folosit termenul „macho” pentru a se referi la unul pe care l-au onorat ca un lider înțelept și mare. Nu a existat nicio diferențiere de gen în utilizarea termenului Nahuatl macho, deoarece nu avea nicio legătură cu „masculus” latin. Atât în ​​culturile iberice, cât și în cele nahuatl, termenul macho a fost un termen foarte pozitiv. După invazia spaniolă a Lumii Noi, macho a devenit un concept nou. Cuvântul macho a evoluat pentru a se referi la un lider masculin care era curajos, puternic și viril.

Idealul macho este cel care trăiește calitățile cavaleriei, onestității, responsabilității și moralității. Bărbatul macho își asigură familia, își adoră mama și afișează toate trăsăturile unui bun cetățean al comunității sale. Bărbatul macho își protejează și își servește soția (din moment ce femeile nu pot avea grijă de ele însele). Omul machist este un caballero sau un domn.

Noțiunea de machism ilustrează multe fațete ale comportamentului latin, în special sexualitatea masculină. Conceptul este că bărbații macho au o dorință sexuală inegalabilă și copleșitoare și sunt justificați în încercarea de a-și satisface dorința în orice mod pe care și-l doresc. Această sexualitate machista este o sursă de mândrie și trebuie susținută prin dominarea sexuală. Omul macho își dovedește adesea masculinitatea prin treburile adultere. Acest comportament a făcut ca termenul macho să evolueze într-un termen cu conotații negative.

În America Latină, la încurajarea părinților săraci, o fată poate renunța la școală și se poate căsători la o vârstă foarte fragedă cu un bărbat mai în vârstă, mai bine stabilit pentru securitate. Acest lucru stabilește soția pentru lipsa de putere și o supune dominației. Soțul este șeful casei și controlorul tuturor finanțelor. Soția este imatură și subeducată, lipsită de abilitățile de negociere. Adesea, soția nu se poate pronunța împotriva afacerilor soțului de frica de a-și pierde casa și securitatea, mai ales după ce are copii. Acest lucru o pune pe soția într-o poziție foarte vulnerabilă.

Soțul care are treburi adultere pentru a-și satisface poftele sexuale își consolidează reputația macho în rândul altor bărbați. Soțul macho poate solicita satisfacție sexuală de la prostituate și bărbați homosexuali, ambele grupuri cu risc ridicat pentru HIV / SIDA. Soțul consideră „sexul sigur” ca „să nu fie prins”, mai degrabă decât să folosească protecție. Rezultatul este că soția este în pericol de expunere la HIV / SIDA și alte boli cu transmitere sexuală. Soția poate fi chiar abuzată fizic și emoțional, așa că nu îndrăznește să nu vorbească.

Machismo, o caracteristică proeminentă a culturii hispanice, are o istorie străveche în Iberia și separat în Lumea Nouă. De-a lungul timpului, cele două definiții separate ale macho s-au dezvoltat în conceptul recunoscut astăzi drept tipic al societății latino-americane. Conceptul este că un om machist este acela care trăiește o viață de cavaler, onestitate, responsabilitate, iluminare și moralitate. Bărbatul macho este adesea stereotipizat ca hiper-masculin, excesiv, dominator, șovinist și chiar violent. Machismul este o amalgamare a tuturor acestor calități. Ca în toate societățile există binele, răul și urâtul.