Anicca, Dukkha, Anatta - Cele 3 mărci ale existenței

• Mai 17, 2024

Învățăturile lui Buddha au apărut din propriile observații și meditații și ne-a îndemnat pe toți să le testăm și să le descoperim pentru noi înșine. Printre cele mai fundamentale învățături ale sale se numără „cele trei mărci ale existenței” sau cele „trei sigilii dharma”. Buddha a observat că există trei caracteristici ale tuturor fenomenelor lumești: aniccasau impermanență, dukkhasau suferință și anatta, sau nu-sine. Fiecare aspect al existenței noastre, de la fizic la psihologic la spiritual, împarte aceste trei caracteristici. Dezvoltarea unei înțelegeri profunde a acestora este fundamentul înțelepciunii pe calea budistă.

Iată o scurtă descriere a fiecăruia în detaliu:

Anicca, Impermanență - Totul este într-o stare constantă de schimbare. Nimic nu încetează să mai existe, ci doar își schimbă forma. În natură, o sămânță crește într-o plantă și poate crea o floare, care în cele din urmă moare și cade la pământ pentru a deveni parte a pământului care crește o nouă sămânță. Același lucru este valabil pentru toate obiectele fizice într-un fel, inclusiv pentru propriile noastre corpuri. Anicca este văzută și în viața noastră interioară, în emoțiile și gândurile noastre - dacă ne observăm mintea și stările de spirit, vedem că se află într-o stare constantă de mișcare și schimbare și că adesea ne putem aminti cu greu emoțiile sau gândurile pe care le-am experimentat așa viu la un moment anterior. Atât plăcerea, cât și durerea, și tot ceea ce este între ele sunt trecătoare. Mindfulness și practica meditației ne ajută să vedem acest lucru direct pentru noi înșine. Când ne observăm propria minte, ne dăm seama cum apare fiecare gând, ne captează atenția și apoi moare. Dacă observăm lumea fizică, putem descoperi că anicca marchează toate fenomenele de acolo.

Dukkha, suferință - Cu toate că dukkha este de obicei tradus ca „suferință”, acest lucru nu este chiar corect. Alți termeni folosiți uneori sunt „stres” sau „insatisfacție”. Dar dukkha nu se referă doar la experiențe dureroase și dificile, ci se referă la faptul că datorită aniccaNici o realizare, posesiune sau situație de viață nu ne pot aduce fericirea de durată. Am putea experimenta perioade de bucurie bazate pe aceste lucruri, dar pentru că acea bucurie depinde de fenomenul extern, în cele din urmă se va sfârși. Mintea noastră are o calitate naturală de înțelegere - se trece mereu la următorul obiect de atașament, următoarea dorință. Atunci când nu face acest lucru, este consumat cu păstrarea la distanță a ceea ce nu vrem sau plângându-ne. Pentru a atinge adevărata fericire de durată, fericirea care nu depinde de circumstanțele noastre de moment, trebuie să vedem prin această „minte maimuță”. Trebuie să rupem ciclul dukkha. O înțelegere profundă a dukkha se află în centrul învățăturilor lui Buddha cu privire la cele Patru Adevăruri Nobile, învățătura de temelie a budismului.

Anatta, Sinele - Potrivit lui Buddha, în cele din urmă nimic nu are o esență imuabilă și de bază. Totul este compus din energie combinată în diferite structuri fizice, mentale, emoționale sau spirituale pentru a crea aspectul de soliditate și imuabilitate pe planul lumesc. Dar în centrul acestor structuri, există „nimic” acolo. Acest lucru este valabil și pentru cei mai adânci oameni, iar această învățătură a sinelui nu este una dintre diferențele de bază dintre budism și alte religii care prezintă un suflet sau spirit etern. Este, de asemenea, ceea ce distinge învățăturile budiste despre renaștere de alte teorii ale reîncarnării. Suntem un spectru în continuă schimbare de energii. Când vedem acest lucru pentru noi înșine, putem da drumul la atașamentul nostru față de ideea noastră despre noi înșine ca un sine limitat.

Nirvana, iluminarea, este uneori numită „al patrulea sigiliu”, dar nu împărtășește cele trei mărci ale existenței. Diferitele ramuri ale budismului diferă în ceea ce privește modul de a discuta despre nirvana, deoarece este dificil să folosești limbajul fără să-i atribuie permanență (anicca) sau esență (anatta) - fără ca nirvana să devină ea însăși un „concept” mental. Nirvana este mai bine înțeles ca rodul practicii spirituale budiste, a cărei bază este Calea nobilă în opt puncte. Nirvana este realizarea care depășește toate stările și conceptele mentale. Buddha însuși îl numește „cea mai înaltă fericire”. Printr-o înțelegere profundă a anicca, dukkha și anatta, ne putem elibera de percepțiile greșite care ne țin prinși în ciclul mondial de nefericire și nemulțumire. Atunci se găsește terenul unei bucurii adevărate și de durată.