Utilizează melatonina, efectele secundare și avertismente

• Mai 15, 2024

Melatonina este un hormon care este produs în mod natural într-o zonă a creierului uman numită glanda pineală. Întrucât producția de melatonină este stimulată de expunerea la întuneric, iar nivelurile în sânge sunt cele mai ridicate chiar înainte de culcarea normală a unei persoane, se crede că melatonina ajută la reglarea modului de somn. Hormonul este produs în organism din aminoacizii esențiali triptofan.

Există multe beneficii potențiale ale melatoninei, dar nu toate au fost testate în detaliu. Cu toate acestea, utilizarea melatoninei pentru a regla patternurile de somn după schimbările de fus orar („jet lag”) este o utilizare care a fost susținută de mai multe studii la om. Deseori, medicii sugerează că pacienții lor care merg în călătorii îndepărtate încep să ia melatonină în prima zi în care călătoresc la ora la care se vor culca în noul fus orar. Continuat timp de câteva zile, hormonul sintetic va îmbunătăți recuperarea somnului normal la până la jumătate dintre persoanele care se confruntă cu jet lag.

Utilizarea melatoninei în anumite alte grupuri este susținută de o cantitate limitată de cercetare. Sindromul de fază de somn întârziat (DSPS) este o tulburare a ritmurilor circadiene ale corpului. Pacientul cu DSPS durează mai mult pentru a adormi și a dormi mai puțin eficient decât alții de aceeași vârstă. Studiile au sugerat că administrarea de melatonină seara va reseta timpul de somn; cu toate acestea, administrarea mai timpurie (cu 6 ore și jumătate înainte de culcare) este și mai eficientă.

Prevalența insomniei crește odată cu vârsta, deoarece producția de melatonină scade treptat. Drept urmare, continuitatea somnului și calitatea sunt mult diminuate. Pentru insomnia persoanelor în vârstă, suplimentarea cu melatonină scade timpul necesar pentru a adormi, dar este necesar un studiu suplimentar, în special pentru a determina efectele secundare pe termen lung.

Melatonina poate fi folosită și la copiii cu tulburări neuro-psihiatrice, cum ar fi autismul sau epilepsia, pentru a-i ajuta să adoarmă mai repede și să adoarmă mai mult timp. Cercetările indică faptul că hormonul este sigur și eficient, cel puțin pentru utilizare pe termen scurt. Cu toate acestea, trebuie să fie administrat și monitorizat cu atenție, mai ales că majoritatea copiilor iau și alte medicamente.

Multe studii au indicat, de asemenea, că melatonina ajută la calitatea și cantitatea de somn pentru adulți (18-50 de ani) fără probleme diagnosticate. Designul și fiabilitatea unora dintre aceste studii au fost puse la îndoială și nu este sigur care este doza și calendarul corespunzător pentru această populație. Cercetările viitoare ar trebui să fie mai bine concepute și mai specifice.

Melatonina a fost sugerată ca tratament pentru o serie de alte afecțiuni medicale, inclusiv îmbătrânirea, ADHD, boala Alzheimer, cancerul, glaucomul, cefaleea, hipertensiunea arterială, boala Parkinson, renunțarea la fumat și dischinezia tardivă. Niciuna dintre aceste afirmații nu a fost justificată până în prezent, dar studiile sunt limitate. Cercetările sunt în curs de desfășurare în multe dintre aceste domenii.

Mai multe efecte secundare potențial grave au fost raportate cu utilizarea melatoninei, mai ales atunci când este luată mai mult de câteva zile. Acestea includ parazomnii, cum ar fi somnambulismul, visele și coșmarurile intense, confuzia, riscul crescut de convulsii (la cei cu tulburări de criză), modificări de dispoziție și psihoză, creșterea colesterolului în sânge, glicemia crescută, perturbarea producției de hormoni și detresă gastrointestinală. Din acest motiv, melatonina nu este recomandată în general pacienților cu tulburări de dispoziție, tulburări psihotice, ateroscleroză, diabet, tulburări tiroidiene sau boala Crohn, cu excepția cazului sub o supraveghere atentă a unui medic.

De asemenea, melatonina poate interacționa negativ cu anumite medicamente. De exemplu, trebuie evitată utilizarea melatoninei cu alte auxiliare pentru somn, precum Ambien sau cu orice substanță care poate provoca somnolență (tranchilizanți, cum ar fi Valium, medicamente care conțin codeină sau hidrocodonă, unele antidepresive și alcool). Somnolenta din timpul zilei poate duce la accidente la conducerea vehiculului sau la utilizarea utilajelor, precum și căderi, în special la vârstnici.

Melatonina trebuie evitată de persoanele care iau diluatori din sânge, anticonvulsivante, medicamente pentru inimă, medicamente pentru insulină sau diabet zaharat sau metamfetamina ilegală. Dacă este luat, trebuie să fie monitorizat de către un medic.

Amintiți-vă, chiar și un hormon care apare în mod natural în organism poate fi potențial periculos în anumite circumstanțe. Trebuie să vă consultați medicul înainte de a lua orice tip de supliment.

**** Aceste declarații nu au fost cercetate de FDA. Melatonina nu este aprobată de FDA pentru a diagnostica, trata, vindeca sau preveni vreo boală ****



Cumpărați Meliffină Schiff Plus de la Amazon

Instrucțiuni Video,: Melatonina, secretul unui somn odihnitor, sfatul medicului despre problemele somnului – CSID.ro (Mai 2024).