Dumnezeu este un Tată bun și iubitor. Este milostiv, iertător și amabil. El este Creatorul nostru. Atunci de ce există atâta durere și suferință în lume? De ce Îl permite? Dacă Dumnezeul nostru este atât de puternic și atât de iubitor, de ce El nu ne lasă să trăim vieți perfect fericite într-o lume perfectă?

Analizând Biblia, văd că Dumnezeu a creat o lume perfectă pentru a trăi. Noi o numim Grădina Edenului. El a creat grădina și i-a pus pe Adam și Eva în ea. El le-a dat libertate de alegere și o singură poruncă. Un lucru pe care El le-a spus să nu-l facă.

În Geneza 3: 3, El a spus că ei „Nu trebuie să mănânce fructe din copacii din mijlocul grădinii.” Ei nu trebuie să o atingă sau ar muri.

La fel ca copiii mult mai simpli, își foloseau libertatea de alegere pentru a-și sfida Tatăl. Au mâncat din copacul din mijlocul grădinii. Ca urmare a acestui păcat - care neasculta cu voie de porunca lui Dumnezeu - moartea și suferința au venit în lumea noastră perfectă. Acesta a fost primul păcat al omenirii. Toți cei născuți după acel moment trebuie să se ocupe de consecințele acesteia.

Romani 6:23 spune asta plata păcatului este moartea.
  1. Exodul 34: 7 povestește despre o cauză a suferinței. „Nu-i lasă pe vinovat nepedepsit; El pedepsește copiii și copiii lor pentru păcatul părinților din a treia și a patra generație. ”

    Suferința este rezultatul păcatului părinților? Gândiți-vă la dependenții de droguri care nasc copii la dependenți, alcoolici cu copii care suferă de sindrom de alcool fetal. BTS transmise în timpul procesului de naștere. Violența părinților din casă s-a dovedit a se repeta în casele copiilor când sunt mari. S-ar putea să vă gândiți la multe alte exemple despre păcatele părinților care au ca rezultat suferința copiilor.

  2. 1 Corinteni 11: 32 oferă un alt motiv de suferință. „… Suntem disciplinați, astfel încât să nu fim condamnați cu lumea”.
    Biblia spune că uneori Dumnezeu permite suferinței să ne trezească și să ne facă conștienți că călătorim pe un drum greșit. Acesta este ca un părinte care disciplină un copil pentru a-l salva de suferințele viitoare.

  3. Încă un motiv pentru suferință este în Ioan capitolul 9. Ucenicii s-au întrebat ce păcat a provocat orbire la un om care s-a născut orb. (Ioan 9: 3) Înainte de a-i da omului vederea, Iisus a spus că motivul pentru orbirea lui era acela „Lucrarea lui Dumnezeu ar putea fi afișată în viața lui.” Deci, în unele cazuri, numai Dumnezeu cunoaște motivul suferinței și este pentru bunul său scop.


  4. În mod evident, există multe tipuri de suferință și mai multe motive pentru aceasta. Nu este locul meu pentru a decide de ce se întâmplă. Viața mea este în mâinile capabile ale lui Dumnezeu așa cum este orice altă viață de pe această planetă. Care este rolul meu, ca creștin, în fața unei lumi care suferă?
    • Nu-mi pierd timpul să mă întreb de ce suferă o persoană. Dumnezeu știe motivul și este treaba Lui, nu a mea.
    • Afacerea mea creștină este să demonstreze compasiune.
    • Voi fi prezent. Voi asculta fără să judec.
    • Voi da o mână de ajutor.
    • Voi plânge cu cei care plâng.
    • Mă voi ruga cu ei și pentru ei. Iacov 5: 15-16 spune că rugăciunea oferită cu credință îl va face pe cel bolnav. Dacă a păcătuit, va fi iertat. Creștinii trebuie să-și mărturisească păcatele unul pentru celălalt și să se roage unul pentru celălalt, pentru a putea fi vindecați.


    Din cauza lui Adam și Eva, vom suferi în această viață și vom muri o moarte fizică. Este un fapt al vieții, dar un fapt al vieții unui creștin este acela darul lui Dumnezeu este viața eternă în Hristos Isus, Domnul nostru.(Romani 6:23) Viața în Hristos înseamnă că atunci când suferim, ne bazăm pe puterea Lui. Nu suntem niciodată lăsați singuri. Iar când murim în această viață fizică, pășim chiar în brațele lui Isus, pentru a trăi împreună cu El unde nu există lacrimi și nu există suferință.
    Comentează acest articol în această postare pe forum.



    Click aici